În România, călugării și măicuțele primesc salarii din partea statului, fiind incluși în categoria bugetarilor.
În prezent, există aproximativ 10.000 de monahi și monahii care beneficiază de aceste venituri. Suma lunară primită este ușor peste salariul minim pe economie, conform reglementărilor în vigoare.
Contribuții către mănăstiri
Conform regulamentelor bisericești, monahii care primesc salarii sunt obligați să doneze cel puțin jumătate din suma primită către casieria mănăstirii, în beneficiul obștii.
În cazurile în care întreaga sumă este donată, conducerea mănăstirii se ocupă de toate necesitățile personale ale acestora.
Patriarhia Română administrează un buget semnificativ pentru salarizarea personalului clerical și neclerical.
Valoarea totală a contribuțiilor pentru salarii din Administrația patriarhală depășește 550.000 de lei lunar, iar contribuțiile la stat, inclusiv impozitele și asigurările sociale, însumează aproximativ 575.000 de lei pe lună.
Grila de salarizare
Conform grilei de salarizare publicate în 2017, Patriarhul României avea un salariu brut echivalent cu cel al unui ministru, în jur de 14.500 de lei lunar.
În ceea ce privește preoții și diaconii, există peste 14.000 de astfel de persoane în România, dintre care peste 1.000 sunt remunerați exclusiv din fondurile unităților bisericești.
Cum poți deveni călugăr sau măicuță
Cei interesați să urmeze o viață monahală trebuie să îndeplinească anumite criterii și să prezinte documente necesare, printre care:
Certificat de naștere și de botez
Acte de studii, cel puțin absolvirea școlii generale
Cazier judiciar
Certificat de stare civilă, care să ateste lipsa obligațiilor familiale
Recomandarea preotului paroh
Declarația de renunțare la averea personală, donând-o rudelor sau mănăstirii
Fișa medicală privind sănătatea fizică și psihică
Procesul de intrare în mănăstire include mai multe etape, cum ar fi perioada de „ispitire canonică” și tunderea în monahism.
Viața monahală și regulile stricte
Pentru a deveni călugăr sau măicuță, solicitantul trebuie să demonstreze vocație, disciplină spirituală și să accepte un mod de viață dedicat rugăciunii și obștii. Decizia de admitere este luată de episcop, în urma unei evaluări riguroase realizate de stareț sau stareță.
Această abordare structurat organizată reflectă dedicarea necesară pentru asumarea unei vieți monahale, în care simplitatea și modestia sunt valori fundamentale.
